Dezbateri olimpice

0
dezbateri tatiana mot

Tematica olimpiadelor a reprezentat întotdeauna unul dintre aspectele reprezentative ale multor unități de învățământ, acestea constituind o metodă prin intermediul căreia elevii își pot manifesta calitățile intelectuale făcându-și simțită prezența în cadrul educațional.

Deși în ultimii ani ne-am obișnuit cu aceeași structură a olimpiadelor, materializată prin materii standard precum cele din aria științelor exacte cât și a sferei umaniste, oricât de „generoasă” ar părea această „ofertă olimpică”, putem afirma cu ușurință că este nevoie de ceva nou, adresat într-o direcție mai generală, ce ar da posibilitatea mai multor tipuri de inteligență să se afirme în acest cadru.

Astfel, un prim pas către evoluția mediului competițional autohton îl reprezintă introducerea unui nou tip de olimpiadă, și anume una destinată dezbaterilor, aceasta având un caracter diferit față de structura tradițională cu care eram obișnuiți.

În această manieră, din dorința de a afla mai multe despre acest subiect, am reușit să intru în contact cu unul dintre participanții la ediția din acest an a competiției, Tatiana Moț, care a obținut rezultate foarte bune în urma acestei competiții, fapt ce a dus la încadrarea sa în clasamentul național.

Fiind elevă în clasa a douăsprezecea în cadrul Colegiului Național „Radu Greceanu“ din Slatina, Tatiana a reușit să claseze acest liceu în rândul unităților de învățământ ce și-au început călătoria către noutate.

În continuare vom afla de la Tatiana ce înseamnă de fapt conceptul de dezbateri.

Cum ai ajuns să iei contact cu acest tip de olimpiadă? „Prima dată când am auzit despre olimpiada de dezbateri a fost când eram în clasa a zecea. Mergeam la olimpiada națională de limba engleză și doamna profesoară însoțitoare, Valeria Badea, care este și coordonatorul clubului de dezbateri al C.N.R.G, și una dintre colegele mele, vorbeau despre dezbateri, însă nu am fost extraordinar de interesată de acest subiect la momentul respectiv. Când am început clasa a unsprezecea, una dintre doamnele profesoare de engleză, care preda la clasa noastră, ne-a spus că se pot face înscrieri pentru clubul de dezbateri al liceului și mi-a sugerat să particip, iar în urma înscrierii în club am aflat, ulterior, mai multe detalii despre olimpiadă.”

Ce te-a determinat să vrei să încerci această latură? „Curiozitatea, în primul rând. Singurele momente în care mai întâlnisem activități în care trebuie să susții un fel de discurs fuseseră la secțiunea de Speaking a olimpiadei de engleză, însă era foarte diferit față de tipul de discurs pe care trebuie să îl prezinți într-o dezbatere. Era o oportunitate nouă pe care voiam să o explorez și să văd cum e de fapt acest domeniu. Foarte multe dintre deciziile pe care le iau se bazează pe mentalitatea „Oare pot să fac asta?” – încerc mereu să aflu dacă sunt capabilă să fac anumite lucruri și dezbaterile au fost un domeniu în care eram foarte curioasă să știu dacă pot performa.”

Simți că te regăsești în zona aceasta a comunicării si dezbaterii diferitelor subiecte? De ce? „Mi-a plăcut dintotdeauna să port discuții pe teme cât se poate de interesante, iar discuțiile în contradictoriu, în general, mi se par foarte antrenante, având în vedere că trebuie nu numai să-ți susții un punct de vedere, dar și să-l asculți pe celălalt, să-i iei în considerare părerea și să găsești puncte pe care să le poți contraargumenta, totul trebuind spus în așa fel încât să fii convingător. Pentru mine e captivant atât să-mi spun părerea, cât și să le-o ascult pe a altora, și mediul dezbaterilor este ideal pentru asta.”

Acest domeniu nu este unul foarte cunoscut, cel puțin la noi, abia acum începând să ia amploare. Pentru cei ce nu au auzit până acum de acest lucru ne poți descrie puțin acest „joc” cât și regulile după care funcționează? „Domeniul este vast, așa că o să vorbesc strict de structura olimpiadei de dezbateri, pentru că pe aceea o cunosc cel mai bine. Echipele sunt alcătuite din trei membri, fiecare cu rolul lui – primul vorbitor prezintă statusquo- ul, poziția echipei față de moțiunea dată și argumentele pe care fiecare vorbitor le va aduce pe parcursul discursului, pentru ca mai apoi să susțină argumentul său; cel de-al doilea vorbitor contraargumentează cele spuse de cealaltă echipă, iar mai apoi își prezintă argumentul, care de obicei este cel mai cuprinzător; cel de-al treilea vorbitor face, din nou, o contraargumentare pentru echipa adversară pentru ca mai apoi să resusțină pozitia echipei sale, să facă un rezumat la tot ce s-a spus. Este foarte important ca ultimul vorbitor să-și structureze discursul astfel încât să aibă un impact foarte mare, să fie foarte convingător. Echipa câștigătoare este decisă de arbitri, care sunt profesori coordonatori. Moțiunile sunt știute de dinainte, însă fiecare echipă trebuie să pregătească atât discursuri „pro”, cât și „contra”, pentru că nu afli de ce parte vei juca decât cu puțin timp înainte de fiecare meci.”

Care a fost cea mai interesantă temă întâlnită vreodată? „Pot să spun că toate temele pe care le-am avut au fost interesante, chiar dacă la început ar fi putut părea banale. Ce e interesant la ele este că pe parcusul pregătirii, cu cât faci mai mult „research” despre subiectul respectiv și îți structurezi discursul astfel încât să-i convingi pe ceilalți că ai dreptate, ajungi să fii de acord, într-o anumită măsură, cu ambele poziții, și pro, și contra. Una dintre moțiunile de la etapa națională a fost „Acest Parlament susține măsurile de toleranță zero pentru fenomene de tip bullying în școli” și de fiecare dată când îmi prezentam discursul mă simțeam de parcă credeam 100% în ceea ce spun, indiferent de poziția echipei.”

Consideri că a ști să îți susții punctul de vedere reprezintă un fel de artă? „Să fiu sinceră, nu. În opinia mea, să știi cum să fii convingător, cum să captivezi o mulțime și să ai puterea de a le schimba oamenilor perspectiva asupra anumitor idei de care poate erau convinși înainte de a te asculta, aceste lucruri constituie, într-adevăr, o artă. Însă a-ți putea susține opinia este un lucru de maximă necesitate în viață și este, până la urmă, de bază, având în vedere că trebuie să știm cum să comunicăm cu ceilalți. Să știi cum să-ți spui părerea e ceva de care ai nevoie în fiecare zi, la piață, la școală, cu părinții, la job, și este foarte trist să vezi oameni care simt că nu sunt capabili să se exprime sau „nu știu cum”.”

Deoarce olimpiadele presupun contactul automat cu un grup mai mare de oameni din medii diferite (mai ales la dezbateri), ce fel de persoane ai descoperit? „În domeniul dezbaterilor poți găsi printre cele mai diverse grupuri de oameni. Temele nu se rezumă la materiile de la clasă și poate participa oricine, de la copii buni la matematică la artiști, la viitori avocați sau ingineri. Oamenii care vin aici vin să capete experiență în ceea ce privește susținerea coerentă a unor opinii și oricine poate face asta. Am cunoscut foarte mulți elevi care voiau să lucreze în domeniul juridic, alții își doreau să devină psihologi, alții erau pasionați de muzică, dar toți erau foarte deschiși și comunicativi, chiar și cei care poate nu păreau.”

În cadrul acestor concursuri, participanții se află acolo reuniți de un scop comun. Care ar fi acest scop în domeniul dezbaterilor? „Cred că motivul pentru care oamenii aleg să intre în domeniul dezbaterilor este dezvoltarea personală în ceea ce privește relațiile sociale. Aici nu e vorba de a învăța ceva singur, de a fi „foarte bun” sau de a primi laude. Oamenii vin aici ca să învețe cum să vorbească în fața unui public, cum să lucreze în echipă, cum să-i asculte pe cei care sunt de o altă părere, cum să vorbească astfel încât să fie captivanți și elocvenți, iar unii dintre ei vin chiar pentru a deveni mai puțin timizi. În mare parte, dezbaterile sunt despre a căpăta aptitudini sociale.”

Ce viitor crezi că se va contura mai departe în ceea ce privește această arie? „Având în vedere impactul uriaș pe care social-media îl are față de tineri, cred că acest domeniu va deveni din ce în ce mai cunoscut. Vedem cum merg lucrurile în vest și ne dorim ca și la noi să meargă la fel, însă pentru asta e nevoie de oameni pregătiți și generația tânără, din ceea ce văd în jurul meu, își dorește să-și facă vocea auzită. Tocmai de asta sunt din ce în ce mai mulți copii care aleg să participe la dezbateri, și cred că numărul lor va continua să crească.”

Cum crezi ca s-ar fi desfășurat viața ta de elev dacă nu ai fi participat la olimpiadă? „Cred că nu aș fi fost nici jumătate din persoana care sunt astăzi pentru că am cunoscut foarte mulți oameni din toate părțile țării care, într-un fel sau altul, m-au ajutat să evoluez. Faptul că am putut să călătoresc și să întâlnesc atât de mulți oameni ma făcut să devin mult mai comunicativă, mai deschisă la idei noi și m-a făcut să văd oportunități pentru viitor la care nu m-aș fi gândit înainte.”

Cunoscând faptul că ai participat la diverse tipuri de olimpiade, care dintre ele a constituit cea mai frumoasă experiență pentru tine? „Toate au avut farmecul lor și m-au ajutat să mă dezvolt pe diferite planuri. Din punct de vedere academic, olimpiada de engleză din clasa a noua m-a ajutat cel mai mult, pentru că m-am pregătit foarte mult pentru ea. Din punct de vedere emoțional sau social, să spunem, olimpiada de engleză din clasa a zecea m-a marcat pentru că acolo am cunoscut una dintre cele mai apropiate prietene ale mele la momentul de față. Dar per total, cea care m-a ajutat cel mai mult să mă dezvolt ca persoană a fost olimpiada de dezbateri.”

În urma acestei discuții foarte interesante pe o temă destul de neobișnuită, cel puțin în țara noastră, prin spusele și experiența Tatianei ne este demonstrat faptul că întotdeauna există o cale înspre evoluție, chiar și în cadrul unui context căruia nu i se prevedea un viitor foarte strălucit. În speranța că mai există oameni asemenea Tatianei, acest articol este dedicat tuturor spiritelor nonconformiste ce doresc să își afirme mentalitatea în diverse contexte sociale.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.