Omul de-a lungul vieții învață..

0
sursa foto: shaktifily.files.wordpress.com

După un anumit timp, omul învață să perceapă diferența subtilă între a susține o mână și a înlănțui un suflet. Învață că amorul nu înseamnă a te culca cu cineva și a avea pe cineva alături nu e sinonim cu starea de siguranță, și așa, omul începe să învețe…

Săruturile nu sunt contracte iar cadourile nu sunt promisiuni, astfel omul începe să-și accepte căderile cu capul sus și ochii larg deschiși.

Învață să-și construiască toate drumurile bazate în astăzi și acum, pentru că terenul lui “mâine” este prea nesigur pentru a face planuri iar viitorul are mai mereu o mulțime de variante care se opresc însă la jumătate drumului.

După un timp, omul învață că, dacă e prea multă, până și căldura cea dătătoare de viață a soarelui arde și calcinează. Așa că începe să-și planteze propria gradină și-și împodobește propriul suflet, în loc să mai aștepte ca altcineva să-i aducă flori.

Cu timpul înțelegi că doar cel care e capabil să te iubească cu defectele tale, fără a pretinde să te schimbe, îți poate aduce toată fericirea pe care ți-o dorești. Îți dai seama cu timpul că, dacă ești alături de această persoană doar pentru a-ți întovărăși singurătatea, în mod inexorabil vei ajunge să nu mai vrei să o vezi.

Ajungi să-nțelegi că adevărații prieteni sunt numărați și că cel care nu luptă pentru ei, mai devreme sau mai târziu, se va vedea înconjurat doar de false prietenii.

Cu timpul înveți că vorbele spuse într-un moment de mânie pot continua tot restul vieții să facă rău celui rănit.

Îți dai seama că fiecare experiență trăită alături de fiecare ființă nu se va mai repeta niciodată.

Înveți că grăbind sau forțând lucrurile să se petreacă, asta va determina ca în final ele să nu mai fie așa cum sperai.

Cu timpul îți dai seama că, în realitate, cel mai bun nu era viitorul, ci momentul pe care-l trăiai exact în acel moment.

În timp vei vedea că, deși te simți fericit cu cei care-ți sunt împrejur, îți vor lipsi teribil cei care mai ieri erau cu tine și acum s-au dus și nu mai sunt…

Vei învăța că încercând să ierți sau să ceri iertare, să spui că iubești, să spui că ți-e dor, să spui că ai nevoie, să spui că vrei să fii prieten, dinaintea unui mormânt, nu mai are nici un sens.

Dar, din păcate, toate acestea se învață doar cu timpul…

Sursa: Jorge Luis Borges – ,,După un anumit timp”

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.