Slatina, un oraş plin de istorie

0
podul olt
Sursa foto: http://olteanul.net/apus-de-soare-la-podul-peste-olt-slatina/

Orăşelul minunat care se aşează pe malul Oltului este plin de istorie şi de oameni frumoşi.

Este un oraș mic, de provincie, reşedinţă a judeţului ce poartă numele râului care îl străbate. Slatina şi-a jucat mereu rolul în linişte şi a încercat să nu deranjeze pe nimeni de-a lungul istorie.

Numele pe care oraşul în poartă este de o provenienţă incertă, în acest caz existând două teorii total diferite.

Denumirea de Slatina poate proveni din limba slavă,de la cuvintele “slam” care înseamnă pământ şi “tina” tradus ca sare. Astfel, Slatina ar însemna pământ sărat, denumire care se trage din situarea oraşului pe malul râului Olt.

Se mai spune că Slatina este de fapt adaptarea numelui unei colonii romane care a poposit pe aceste pământuri, ”Salaatina”. Astfel denumirea oraşului fiind de origine latină.

Aşezarea pe care astăzi se află oraşul Slatina a apărut din timpuri străvechi, având ca avantaj drumurile importante care treceau pe acolo, precum: “drumul cerii”, ”oilor” sau cel al ”buţilor”. Acesta se extinde mai târziu pe dealurile vecine şi pe Valea Oltului.

Existenţa unor monezi bizantine, veneţiene şi sârbeşti din secolele XI-XIII arată cât de importante era această aşezare pe plan comercial. Prima referire la numele de Slatina are loc pe dată de 20 ianuarie 1368 în privilegiul acordat de către Vladislav I Vlaicu negustorilor de la Braşov. Slatina apare aici ca vamă internă, punct obligatoriu de trecere a celor cu mărfuri pentru Olt.

Tot în perioada Evului Mediu la Slatina a avut loc bătălia în care Radu de la Afumaţi i-a învins pe Otomani, în iunie 1522.

Epoca modernă o găseşte pe Slatina ca loc de întâlnire între două personaje extrem de importante pentru istoria României. În timpul Revoluţie de la 1821, Tudor Vladimirescu l-a întâlnit pe aceste meleaguri pe Iancu Jianu, conducătorul haiducilor.

Perioada comunistă supune Slatina la o schimbare totală, oraşul capătă acum o altă formă. Se construiesc noi cartiere muncitoreşti precum: Steaua Roşie, Progresul I, II şi III, Tunari, Crisan şi aşa mai departe. Tot acum apar şi multe fabrici, cele mai importante fiind: Uzina de Aluminiu, Întreprinderea de Prelucrare a Aluminiului, Întreprinderea de Ţevi, Electrocarbon, Rulmenţi şi Utalim.

Cele 55 de blocuri turn din Municipiul Slatina au fost construite tot sub regimul comunist.

Datorită rolului pe care l-a jucat dealungul istoriei, Slatina posedă multe monumente istorice, cele mai vechi fiind lăcaşuri de cult.

Mănăstirea Clocociov datează din vremea lui Neagoe Basarab şi a fost reconstruită de către Mihai Viteazul în anul 1594 şi de către boierul Dinicu Buicescu în 1645.

Centrul vechi din oraşul Slatina este printre puţinele din România care a fost conservat iar, aici se găsesc majoritatea clădirilor care alcătuiesc patrimoniul istoric. Ele sunt în număr de 81, construite între anii 1860 şi 1938 şi se pot găsi pe străzile Lipscani şi Mihai Eminescu.

Bijuteria oraşului este podul care traversează râul Olt, construit între anii 1888 şi 1891, de către inginerul Davidescu. În afară de valoarea sa practică şi estetică, podul este una dintre primele încercări de a folosi fierul în arhitectură, idee lansată la Expoziţia Mondială de la Paris, în anul 1889.

Slatina se află în Cartea Recordurilor, după ce în anul 2006, pe 24 ianuarie, 13.828 de oameni au format, pentru 5 minute şi 40 de secunde, o horă pe Bulevardul Alexandru Ioan Cuza. Astfel, slătinenii au doborât recordul pentru cei mai mulţi oameni care dansează în cerc.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.