Talentul este fie dobândit după ani de exercițiu, fie este o calitate cu care te naști, poate chiar fără să știi că o ai până la momentul potrivit, moment care poate apărea în urma unei decizii spontane. Andreea Doinea povestește despre cum a ajuns să intre la Facultatea de Teatru deși s-a pregătit decât pentru două săptămâni, descoperindu-și astfel adevăratul talent.
Cum v-ați hotărât să dați la facultatea de teatru? Inițial eu mi-am dorit să merg la Drept și mă pregătisem intens pentru asta, ba chiar mersesem și la olimpiadă ca o pregătire suplimentară. Mătușa mea mi-a spus, la un moment dat, că aș fi mult mai potrivită pentru actorie decât pentru drept și m-a pus puțin pe gânduri. Cu trei săptămâni înainte de admitere, m-am răzgândit și m-am pregătit pentru admiterea la Teatru, în loc de Drept, și am reușit să intru a doua.
V-ați gândit și înainte la această variantă?
Nici măcar nu cochetasem cu ideea de teatru înainte. A fost o decizie spontană, pe care mă bucur că am făcut-o.
Cum a fost la început?
Facultatea a fost minunată, nici măcar nu am văzut-o ca pe o facultate în adevăratul sens al cuvântului, ci mai mult ca pe o a doua casă. Ne-am atașat foarte mult unii de alții, am ajuns să ne cunoaștem colegii și să ne împrietenim foarte repede. Petreceam mult timp împreună lucrând la piese de teatru și scenete pentru festivaluri încă de când am început facultatea, așa că am ajuns să fim foarte apropiați. Aici mi-am descoperit, cu adevărat, pasiunea pentru teatru.
Vedeți în mod diferit actoria acum față de cum o vedeați la început?
Nu într-un mod foarte diferit, pentru mine actoria a fost mereu o plăcere, un lucru pe care îl fac din pasiune, și asta nu s-a schimbat. Pot spune că a devenit o muncă serioasă, însă nu a afectat deloc bucuria cu care o fac.
Dacă nu ați fi făcut teatru, ce credeți că ați fi ajuns să faceți?
Dreptul, cu siguranță.
Care este rolul pe care l-ați îndrăgit cel mai mult?
Nu pot să spun că am un rol preferat, sunt multe care m- au atras încă de la început și pentru care m-am pregătit îndelung. Eu mă ocup, în principiu, de comedie, așa că am încercat să adaug câte ceva nou tuturor rolurilor mele, o marcă personală. În toate rolurile a fost câte o parte din mine, deci le-am îndrăgit pe toate în mod egal.
Dacă ați putea să vă întoarceți în momentul în care ați luat această decizie, ați face ceva diferit?
Cu siguranță nu, sunt pe deplin mulțumită de alegerile făcute.
Ce sfaturi aveți pentru actorii care sunt încă la început?
Să fie serioși și să muncească mult. Este păcat pentru că mulți oameni termină Facultatea de Teatru și rămân numai cu atât, de asta este important să aibă ambiție și să încerce cât mai multe lucruri. Mai ales, să nu le fie frică să o ia de la capăt. Pot să reînceapă de oricâte ori vor, să își schimbe stilul sau să încerce ceva nou. Să nu le fie frică de schimbare.