Presa mare a României nu este liberă. Și nu cred că se mai minte nimeni că ar fi. Toate trusturile sunt afiliate politic. De acolo vine mare parte din bani. De unde să vină? Plătește cineva pentru presă?
Aud? De aceea, oamenii nu mai au încredere în presă. Dar să nu vă aud că mai dați vina pe jurnaliști. Noi suntem niște trepăduși săraci. Dar, din fericire, în ultimii ani au apărut și câteva publicații care se susțin din publicitate. Și DONAȚII!!! Pe ei trebuie să îi susțineți. Cu ei veți avea lumină. În străinătate, la marile publicații, cetățenii plătesc abonamente și la vizualizare per articol.
Ați înțeles? La noi e sărăcie. Și luăm presa de-a gata și o mai și criticăm apoi. Jurnaliștii nu trăiesc doar cu aer și apă. Mie îmi vine să râd când cineva mă întreabă dacă nu îmi e frică că îmi pierd job-ul.
Păi eu stau într-un job? Eu știu să fiu doar jurnalistă? Mă duc și spăl vase și tot liberă rămân. Că mie nu îmi e rușine de muncă. Am fost barista în Londra, să ne amintim.Așa că, dragilor, cu ce frici trăiți? De cine vă e frică? Doar de voi.
Cu fiecare lovitură primită, eu devin și mai puternică. Iar pentru asta eu nu pot decât să mă înclin cu respect și să vă mulțumesc.
