Ce putem vizita în județul Olt?

Muzeul Câmpia Boianului aflat lângă orașul Drăgănești-Olt este probabil cea mai bună dovadă că omul sfințește locul. Prin om, mă refer la creatorul muzeului, dar și la echipa care l-a ajutat să ridice, din nimic, unul dintre cele mai impresionante muzee din regiune.

Unitatea a fost înfiinţată pe 5 august 1980 sub denumirea de Muzeul de Istorie şi Etnografie Drăgăneşti-Olt, de către profesorul Traian Zorzoliu, care a donat unsprezece colecţii de obiecte muzeale. Sunt valorificate expoziţional piese de istorie, arheologie, obiecte neolitice, din epoca bronzului, din perioada daco-romană şi românească timpurie.

Colectii impresionante de vase ceramice vechi de mii de ani, replici ale acestora, unelte puse în contextul lor istoric, atelaje ale unităților de pompieri din perioadele respective.

Impresionantă este și macheta cetății dacice de acum 2.000 de ani care prinde contur pe un deal din Drăgănești Olt.

„Dorința domnului director Traian Zorzoliu a fost aceea de a pune în scenă o luptă, o zi din viața geto- dacilor, ceea ce s-a și întâmplat anul acesta în noiembrie. O echipă de tineri actori împreună cu regizorul Orlando Pietriceanu au venit la Drăgănești și au filmat câteva secvențe pentru un film din viața geto-dacilor. A fost un moment extraordinar, aceștia timp de o săptămână au stat și au filmat în cetate.”, ne-a spus unul dintre reprezentanții muzeului.

Până în anul 2017 se speră ca lucrările să se finalizeze. Cei care vin în vizită vor putea să rămână peste noapte în cetate, în cazul în care doresc asta, iar câteva dintre așezările din interior vor putea fi închiriate.

„Este importantă construcția acestei cetăți în zonă, în primul rând pentru că va aduce venit orașului dar este și o poartă către istorie și dă tuturor posibilitatea cunoașterii tainelor dacice. Este singura cetate dacică din țară. Se vor putea închiria câteva dintre locuințele de aici. De asemenea, se vor organiza tabere de creație pentru copii, unde aceștia vor învăța ce este și cum se practică olăritul, țesutul, torsul“, ne-a mărturisit însoțitoarea muzeului.

Arheoparcul de tip neolitic din cadrul complexului muzeal al orașului Drăgănești-Olt a fost inaugurat în 2010 și a fost realizat tot de profesorul muzeograf Traian Zorzoliu, care a reconstituit un sat după tipul așezărilor neolitice specifice culturii Gumelnița, ale cărei urme au fost descoperite la Drăgănești.

Satul neolitic este format din șase colibe de mărime naturală ridicate în aer liber, pe un teren împrejmuit cu un șanț de apărare și gard din nuiele împletite, iar accesul se face pe o punte din lemn. În interiorul colibelor sunt prezentate uneltele folosite pentru ocupațiile neolitice, de pescar, agricultor, olar, vânător. Găsim agățate de pereți sau de acoperiș, pe vatră, sau pe altarul de cult și alte obiecte specifice perioadei neolitice, vase, opaițe, obiecte de cult, ce se foloseau în gospodărie cu diferite utilități.

“Este fascinant pentru oricare om din țara asta, iubitor de istorie sau nu, să poată păși într-un sat de  acum 4.500 de ani. Este singurul sat din țară de acest fel și singurul din Europa. La inaugurarea lui au venit 96 de arheologi din 24 de țări din Europa care au avizat că este cea mai reușită, să zicem așa, reconstituire. N-am avut spații mari, că putem face mai multe. Este frumos, poți intra să vezi o altă lume, un alt mod de organizare a spațiilor interioare, un alt mod de viață”, vorbește însoțitoarea Muzeului Câmpiei Boianului din Drăgănești-Olt, despre arheoparcul pe care l-au realizat în urmă cu șase ani.

Maxilar de dinozaur, la Sprîncenata

muzeul sprincenata

Muzeul Comunei Sprîncenata este impresionat prin faptul că deține un maxilar de dinozaur, un fragment găsit pe malul Oltului, la Frunzaru, de către niște elevi care l-au donat. Obiectele expuse au fost descoperite prin săpături în cetatea dacică Dava de la Sprîncenata aflată pe un deal și dovedesc că această comună a fost locuită încă din neolitic, perioadă căreia îi erau caracteristice procedeul de șlefuire și uneltele din piatră lustruită. Putem viziona și fragmente de pistoale, lănci, baionete, cartușe, grenade, ce au fost găsite de localnici în grădinile proprii. Muzeul dispune și de o multitudine de monede românești și monede străine pre- cum monede rusești și africane.

Muzeul a fost înființat de Tudor Niţu, care a lăsat în urmă Monografia Comunei Sprîncenata, după ce s-a preocupat aproximativ 40 de ani de cercetarea istorică a locurilor în care s-a născut.

„Aici am văzut lumina zilei şi tot aici mi-am petrecut copilăria şi restul vieţii. Ca profesor de istorie la Şcoala Generală Viespeşti din această comună timp de circa 40 de ani, pe lângă activitatea desfăşurată la clasă m-am preocupat permanent de cercetarea istoriei acestor locuri, adunând un bogat material arheologic, documentar, arhivistic. Peste 6.440 din aceste categorii de obiecte, constituite în unsprezece colecţii, le-am donat Consiliului Comunal Sprîncenata în vederea organizării unui muzeu comunal de istorie şi etno- grafie, muzeu ale cărui lucrări de organizare le-am terminat abia la 13 mai 1998, când a fost inaugurat. Nimeni şi nimic nu m-a putut face să părăsesc aceste locuri, să părăsesc aceşti oa-meni minunaţi. Întocmai moşilor şi strămoşilor mei, m-am simţit puternic înrădăcinat în pământul unde am văzut lumina zilei şi unde sunt legat prin mii şi mii de fire de acei în mijlocul cărora am trăit. Cartea este departe de a cuprinde în paginile sale întreaga istorie milenară a locuitorilor acestui plai mioritic, lupta, suferinţele şi idealurile lor. Prezenta carte reprezintă o încercare de reconstituire, pe baza dovezilor existente, a drumului parcurs de comunităţile umane din acest teritoriu de-a lungul vremurilor.”, scria Tudor Niţu în carte.

Profesorul a plecat la cele sfinte după 80 de ani de viaţă, timp în care s-a lăudat permanent cu locurile din care se trăgea, despre care spunea că aparţin unor meleaguri fermecătoare.

„Lucrarea cuprinde o mare cantitate de date care aduc în faţa cititorului istoria acestor locuri de la origini până în zilele noastre. Consider că lucrarea reprezintă o importanţă deosebită pentru locuitorii comunei Sprîncenata, şi nu numai a acestora, putând să constituie un material de studiu pentru generaţiile viitoare de elevi ai comunei” spune însoțitoarea muzeului.

- PUBLICITATE -