Emoji: cine a inventat simpaticele simboluri?

Emoji-urile fac parte din viața noastră de ani buni. Le folosim zilnic pentru a exprima stări de spirit, a transmite mesaje sau pur și simplu din obișnuință.

Acest fenomen este atât de puternic încât în 2017 s-a lansat  Emoji Filmul: Aventura zâmbăreților. În cursul aceluiași an, NetEnt a lansat jocul de pacanele Emoji Planet, care s-a dovedit de mare succes. Este disponibil și azi la Fortuna (Licența nr. 1160665W000326 emisă de ONJN, valabilă până pe 31.08.2026) printre multe alte diferite tipuri de jocuri de casino.

Așadar, rutina zilnică, filme și jocuri cu emoji. Și, totuși, cine le-a inventat?

Totul a început în anii ’90, în Japonia. Mai întâi, sub formă de emoticoane. :-), 🙁 și 8-D erau modalități prin care oamenii exprimau zâmbete sau tristețe, în camerele de chat.

De altfel, semnificația cuvântului emoji vine tot din japoneză și înseamnă echivalentul lui “caracter cu imagine”.

Primul emoji a fost creat însă în 1999 de artistul japonez Shigetaka Kurita. Acesta realiza un proiect pentru Docomo, operatorul important de telefonie mobilă din Japonia. El a creat astfel un set complet de 176 de caractere diferite de emoticoanele tradiționale care folosesc caractere standarde ale tastaturii. Astfel, fiecare emoji era proiectat pe o grila de 12 x 12 pixeli.

În prezent, colecția de 176 de emoji a lui Kurita este expusă la muzeul de Artă Modernă din New York.

Printre cele 176 de emoji-uri regăsim unele care semnificau vremea (soare, nori, o umbrelă, un om de zăpadă), trafic (mașină, tramvai, avion, vapor), tehnologie (telefon mobil, tv, GameBoy), dar și toate fazele lunii. În plus, erau și unele care exprimau sentimente.

Emoji-urile au devenit rapid foarte populare în Japonia, iar companiile rivale ale Docomo au copiat ideea.  În anii 2000, inclusiv Apple a văzut o oportunitate importantă în a integra emoji-urile în dispozitivele sale.

Apoi, o echipă a Google a luat inițiativa și a cerut că emoji-urile să fie recunoscute de Unicode Conosrtium – un ONG care acționează precum Națiunile Unite pentru a menține standardele de text aceleași pentru toată lumea. Astfel, sistemul de encodare a devenit același din 2010. Practic, dacă trimiteai un emoji pe un alt dispozitiv sau într-o altă rețea, de acum aveai certitudinea că îi era afișat normal.

O bornă importantă s-a înregistrat în anul 2011, când Apple a decis să adauge o secțiune specială pentru emoji pe tastaturile dispozitivelor sale. Astfel, oamenii puteau accesa foarte facil emoji-urile și popularitatea lor a crescut și mai mult.

De asemenea, de la an la an apăreau noi emoji-uri, iar Unicode Consortium actualiza lista.

Începând cu 2014 au apărut și numeroase controverse. Spre exemplu, africanii au acuzat că nu exista niciun emoji despre preparatele lor tradiționale, cum ar fi injera sau fufu. Apoi, palestinienii s-au plâns că există un emoji cu drapelul Israelului, dar cu al Palestinei nu. Și asociațiile care reprezentau interesele părinților singuri au remarcat faptul că există emoji-uri cu părinți de același sex, dar cu un singur părinte nu.

Din 2015, Unicode a făcut un pas important și a introdus opțiunea de a schimba tonul pielii. De atunci s-au făcut numeroase actualizări pentru a respecta toate culturile din întreaga lume și toate obiceiurile. Astfel, așa am ajuns să avem emoji-uri cu femei care fac surf sau ciclism, oameni care poartă turbane, în așa fel încât nimeni să nu se simtă discriminat. Mai recent, Unicode a făcut un alt pas și a creat un emoji de gen neutru și unul care reprezintă oamenii cu dizabilități.

În plus, din 2017 lucrurile au evoluat din nou și practic avem un emoji despre absolut orice ne trece prin cap și nu numai.

- PUBLICITATE -