În 1989, la zece ani după ce a fost declarant municipiu, Slatina era un oraș industrial cu o populație de aproximativ 80.000 de persoane, un fond de 20.800 de apartamente, 24 de grădiniţe, 13 şcoli generale, 5 şcoli profesionale şi 7 licee.
30 de ani mai târziu, chiar dacă populația este în scădere, evoluția orașului este vizibilă, în ultimii ani transformându-se într-un pol al migrației județene. Este un fenomen asemănător, chiar dacă la o scară mai mică, cu cel din anii 60, migrația persoanelor din mediul rural către oraș fiind determinată de dezvoltarea industriei slătinene.
Acest lucru este vizibil și în cifra de afaceri a companiilor locale, care a depășit pragul de 2 miliarde euro anual.
Cine face naveta la Slatina
Conform unui raport al Băncii Mondiale, în zona functional urbană a Slatinei, care se întinde în nord până la limita comunelor Curtișoara / Priseaca, în est până la Șerbănești, în sud până la comuna Mărunței, iar în vest până la Piatra Olt, locuiesc 132.789 de persoane, din care circa 16% fac naveta în fiecare zi către Slatina.
Dintr-o populație de aproximativ 70.000 de persoane, peste 40.000 sunt angajate și lucrează în oraș, la care se adaugă peste 23.000 de angajați în zona urbană, din care aproape 10.000 fac naveta către Slatina în fiecare zi.
La aceștia se adaugă aproximativ 2.000 de persoane care fac naveta din afara zonei urbane a Slatinei, din care 37% vin din alte județe.
Cei mai mulți navetiști vin către Slatina din comunele limitrofe: Curtișoara (646), Slătioara (583), Piatra Olt (518), Găneasa (442). Mai mult, conform datelor din studiul Băncii Mondiale, aproximativ 300 de craioveni fac naveta zilnic la Slatina.
