Andrei Bălan, proprietarul Memphis Pub a achiziționat și Old Irish, pub-ul de la parterul centrului comercial Winmarkt Oltul, pe care l-a renovat pentru a-i da o personalitate puternică și unică, unde oamenii se vor simți bine, ca într-o familie.
Pentru a afla mai multe, am avut o discuție cu Andrei Bălan. Mereu am fost de părere că ceea ce descoperi singur are o importanță mult mai mare decât ceea ce ți se spune, așa că am încercat să va introduc în atmosfera Irish- Memphis.
Cum a fost la început când ai preluat „Irish”?
„Mi-a fost foarte greu pentru că trebuia renovat, trebuia să plătesc ce era de plătit (…), Memphis-ul este cel care stă în spate și mă poate sprijini până mă pun pe picioare. Oricum „Irish” nu e în formă finală, în primăvară o să aibă loc renovarea completă. Va fi un fel de terasă la etaj și se va numi altfel.”
Aveai în plan să cumperi și „Irish”?
„Irish-ul, nu îl aveam în plan. Planul era să-mi continui viața mea de boșorog. Îmi plăcea să stau acasă pe Netflix, să mă joc pe Xbox, să mă joc cu copiii, dar a fost o oportunitate, prețul a coborât, l-am luat, iar acum nu-mi rămâne decât să îl fac să meargă. Trebuie!”
Ce planuri ai să atragi oamenii spre Irish?
„Interesul este să creăm o comunitate acolo. Ceea ce vreau să spun este că prefer 80 de oameni care să vorbească „aceeași limbă” decât 200 care să facă probleme. Vreau să fie civilizat. Adică să păstrăm limita aia de decență și să fie un loc unde să te simți în siguranță. Pentru mine siguranța în business e foarte importantă. Nu putem să ne jucăm. Eu, ca administrator, răspund pentru toate acestea.”
Deci clienții sunt foarte importanți pentru tine?
„Desigur, de acolo trăiești. What you give it’s what you get. Dacă nu pui un pic de suflet, nu e nimic durabil. Cele mai importante lucruri în management sunt să fii sincer cu tine și să nu te îmbeți cu apă rece. Eu cu mine sunt foarte critic și asta m-a ajutat să progresez. Trebuie să fii onest cu tine ca să-ți vezi minusurile și să le corectezi. Nu există locație perfectă și tot timpul ai câte ceva de îmbunătățit, trebuie să vii cu ceva nou și nu trebuie să te plafonezi niciodată. În afacerea asta, azi ești aici, mâine poți să aluneci pe tobogan și e greu să te mai întorci.”
Cu personalul angajat la Irish ce s-a întâmplat?
„Irish-ul l-am luat cu tot cu vechiul personal. Totuși, le-am spus să nu se aștepte la miracole, că eu nu sunt Mesia. E mult de lucru, iar ei au crezut că munca grea a fost renovarea propriu zisă, ceea ce a fost, de fapt, cel mai simplu lucru de făcut”
Vrei să aduci ceva diferit în comparație cu celelalte pub-uri din Slatina?
„În primul rând o să ne diferențiem prin muzică. Nu o să facem rabat de la calitate dar, în cazul în care îi face pe oameni să se simtă bine, nu am o problemă să le pun și 2-3 piese latino. Există muzică comercială de calitate și muzică socială de proastă calitate. Nu vreau să culturalizez pe nimeni sau să „bag pe gât” cuiva un gen. Cea mai mare problemă a DJ-ilor e că pun ce le place lor. Să fii DJ este „practice and joy”. E vorba de psihologia omului, trebuie să simți care sunt preferințele în funcție de vârstă și multe altele. Pur și simplu, trebuie să simți.”
Am observat că ești foarte deschis cu oricine intră în bar …
„Așa sunt eu, în general. E foarte importantă și partea asta de socializare, ca manager. Clienții se simt importanți. Când ieșim afară la o țigară și socializăm, ei vin cu un feedback, vin direct la sursă și-ți spun că se simt ascultați. Feedback-ul e foarte important pentru a înainta. Sunt mulți oameni care mă cunosc și care sunt sinceri cu mine, lucru pe care îl apreciez foarte mult. Ei vin, îmi spun, iar părerile sunt luate în considerare. Mă ocup singur de decor. Nici la Irish, la renovare, nu am avut niciun ajutor. Ne-am ocupat eu și colegii mei (printre care și cei de la Memphis). Am fost crescut de un străbunic care a fost mentorul și idolul meu, a fost veteran de război, un om foarte mișto, care mi-a insuflat chestia asta de mic. Dacă vrei ca un lucru sa iasă cum vrei tu, fă-l cu mâna ta, chit că te muncești un pic mai mult – asta obișnuia să îmi spună.”
De ce ai ales să faci asta?
„Am lucrat într-o bancă, am lucrat ca agent de vânzări, am lucrat în asigurări, dar mă simțeam strâns de cămașa aia, nodul de la cravată nu este pentru mine. Sunt un spirit și un om liber, iar asta îmi permite să fiu așa. Este ce îmi place cel mai mult în domeniul în care activez, libertatea pe care mi- o oferă.”
Dacă acest interviu scurt te-a făcut să mai ai multe alte întrebări de pus, sau pur și simplu vrei să mergi într-un loc unde să te simți bine, acum știi unde să mergi. Libertatea este, pur și simplu, propria noastră alegere, dar voia bună vine când în jurul nostru sunt oameni pe aceeași lungime de undă cu noi.
